Bratara tricolor la Piramide

Am fost acolo...!

Piramida lui Keops – numită şi “Marea Piramidă din Giza (Gizeh)”, este una din Cele 7 Minuni ale Lumii Antice. Deşi este cea mai veche minune, această piramidă egipteană este singura minune a lumii antice care s-a păstrat până în prezent. 

Construită în jurul anului 2.560 i.Hr., Piramida lui Keops a fost timp de peste 4.000 de ani cea mai înaltă construcţie din lume (mai exact, timp de 43 de secole, până când a fost construit Turnul Eiffel, în 1889).

Această piramidă celebră a fost construită de faraonul Kheops (Keops sau Cheops – cum era numit de către istoricul grec Herodot) sau Khufu (cum îl numeau vechii egipteni), pentru a-i servi drept mormânt.

Piramida lui Keops face parte din ansamblul celor 3 Mari Piramide de la Giza (Gizeh), alături de Piramida lui Kefren şi de Piramida lui Mikerinos.

Platoul de la Gizeh – cel care găzduieşte aceste 3 piramide celebre – se află lângă capitala Egiptului, Cairo.

Marea Piramidă din Giza – minune arhitectonică

Herodot a primit de la preoţii egipteni detalii despre modul de construire a Piramidei lui Keops; istoricul grec precizează că pentru construirea Marii Piramide a lui Keops au lucrat echipe de câte 100.000 de oameni, timp de 20 de ani.

Pentru menţinerea unui ritm de muncă satisfăcător, echipele erau schimbate o dată la 3 luni iar astfel obţinem un număr fantastic: 8 milioane de lucrători! Herodot mai dezvăluie şi faptul că mai întâi s-a făcut un drum pentru transportul materialelor, şi numai construcţia acestui drum a durat 10 ani!

Când a fost construită, Marea Piramidă a lui Keops avea o înălţime de 145,75 m, dar a pierdut 10 m din vârf de-a lungul timpului. După terminarea construcţiei, Marea Piramidă din Giza a fost acoperită cu blocuri de calcar enorme, pe care arhitecţii au înscris metodele lor de lucru, dar aceste inscripţii s-au şters de-a lungul timpului.

Piramida lui Keops a fost construită din peste 2 milioane de blocuri de piatră, fiecare cântărind peste 2 tone. În ciuda masei lor enorme, blocurile erau aşezate cu o precizie uimitoare, iar rosturile se distingeau cu multă greutate cu ochiul liber. Blocurile şlefuite de la baza Piramidei lui Keops, fiecare cântărind 15 tone, sunt potrivite cu o precizie de o sutime de deget: între ele, nicio foaie de hârtie nu poate fi strecurată, decât cu multă greutate.

Piramida lui Keops – bancă de date matematice şi astronomice

Matematicienii care au studiat Marea Piramidă a lui Keops au ajuns la concluzia că această piramidă a fost construită de o civilizaţie foarte avansată (poate chiar superioară nouă), care deţinea cunoştinţe deosebite de matematică, astronomie, geofizică, cunoştinţe pe care le-a aplicat în proporţiile acestei piramide. Se crede că egiptenii au moştenit aceste cunoştinţe extrem de avansate de la atlanţi (locuitorii misterioasei Atlantida).

Iată câteva dintre amănuntele care i-au făcut pe piramidologi să ajungă la concluzia că Marea Piramidă de la Giza (Gizeh) este o adevărată bancă complexă de date din domeniul matematicii şi astronomiei:

• Piramida lui Keops este situată exact pe paralela de 30 de grade – paralelă care desparte uscatul de ape în proporţii egale.

• Distanţa de la Pământ la Soare este de 90 de milioane de mile engleze, adică de 1 miliard de ori cât este înălţimea Marii Piramide de la Giza (145,75 metri = 0,09 mile). Astfel, între planetă noastră şi astrul zilei încap 1 miliard de Piramide ale lui Keops, socotind depărtarea la data de 17 februarie (aceasta variază între anotimpuri).

• Fiecare faţă a Piramidei lui Keops este atent orientată spre câte un punct cardinal (N, E, S şi V).

• Cele două diagonale ale pătratului care formează baza Piramidei lui Keops, prelungindu-se spre NE şi NV, coincid cu limita răsăriteană şi cea apuseană a Deltei Nilului.

• Diagonalele prelungite ale Marii Piramide de la Giza trec prin inimile tuturor continentelor, ca nişte solii ale centrului bazei.

• Inginerii lui Napoleon au observat că meridianul care trece prin vârful Piramidei lui Keops împarte Delta Nilului în două sectoare cu arii egale, fiecare sector având un unghi la centru de 45 grade. Mai mult decât atât, acesta este meridianul ideal, deoarece traversează cele mai multe continente şi împarte întregul uscat de pe glob în 2 părţi egale.

• Ocupând Egiptul, englezii au măsurat Piramida a lui Keops (evident, cu măsurile lor de lungime) şi au obţinut ca o latură a bazei Marii Piramide de la Giza are 365 de coţi şi aproape un sfert, adică exact zilele dintr-un an.

• Cercetătorii geofizicieni au ajuns la concluzia că, cotul utilizat de constructorii Marii Piramide de la Giza este unitatea de măsură ideală, deoarece este a zece-milioana parte din raza polară a Pământului (care are 6.356,7 km).

Metrul – pe care îl utilizăm noi ca unitate de măsură – este dedus greşit dintr-un grad oarecare al meridianului, într-o vreme când nu se ştia că Pământul nu este un glob perfect. De aceea, metrul nu redă numeric proporţiile Universului, pe când numărul de coţi ai înălţimii Piramidei lui Keops exprimă milioanele de kilometri ai distanţei dintre Pământ şi Soare – distanţă fără de care nu s-ar putea efectua celelalte măsurători cosmografice în ceea ce priveşte spaţiul, timpul, materia, energia.

Astfel, unitatea de măsură cosmografică este ascunsă în Marea Piramidă de la Giza.

Sursa: ArtaCunoasterii.ro