Mănăstirea Curtea de Argeș reprezintă un simbol al credinței ortodoxe și al jertfei poporului român. Aceasta a fost sfințită în anul 1517, pe data de 15 august și are hramul Adormirea Maicii Domnului. Ctitorită de Neagoe Basarab, domn al Țării Românești între 1512 și 1521, Mănăstirea Curtea de Argeş reprezintă o adevarată capodoperă a arhitecturii româneşti, iar legenda ridicării sale nu face decât să îi sporească grandoarea.
Dorinţa lui Neagoe Basarab a fost de a zămisli aici un lăcaş de o frumuseţe fără seamăn, iar contribuţia legendarului meşter Manole la ridicarea construcţiei nu e doar folclor.
Legenda Meșterului Manole
Cu toții știm încă din copilărie legenda meșterului Manole, cel care a construit mănăstirea Curtea de Argeș. Aceasta spune că Neagoe Basarab a căutat și a plătit cei mai buni meșteri pentru a ridica lăcașul de cult, însă tot ce construiau ei ziua, noaptea se dărâma și a doua zi trebuiau să o ia de la început. Într-o noapte, meșterul Manole a visat că dacă o va zidi pe prima care va veni să aducă de mâncare fratelui sau soțului (unuia dintre muncitori) construcția va rezista. Din păcate, a doua zi Ana (soția lui Manole) a fost prima care a venit. A fost zidită de soțul său în timp ce acesta ofta si suspina și din acel moment lucrările au mers bine. La final, în timp ce Manole și ceilalți meșteri se aflau pe acoperiș, domnitorul a poruncit să li se ia schelele pentru a nu mai realiza niciodată o construcție atât de frumoasă. Manole a încercat în zadar să găsească soluții de a coborî, dar a căzut și a murit. În acel loc, s-a creat un izvor, acolo aflându-se astăzi Fântâna Meșterului Manole. Toate aceste întâmplări sunt foarte bine expuse în balada Monastirea Argeșului, scrisă de Vasile Alecsandri.
Şi ca legenda să ne fie confirmată, locul in care Ana ar fi fost zidită este marcat cu o ştampilă roşie…
Am înconjurat și vizitat mănăstirea, am admirat detaliile arhitecturale și am intrat și în Capela – Paraclis unde se află Moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia.
Moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia
Sf. Muceniță Filofteia s-a născut în anul 1206 din părinți creștini ce se ocupau cu agricultura. Mama sa era o femeie credincioasă, mergea adesea la sfintele slujbe bisericești, ținea posturile și făcea multe fapte bune. Copila Filofteia a urmat exemplul mamei sale, mergând la biserică, la rugăciune și făcând milostenie. Din păcate, atunci când a ajuns la vârsta fecioriei, mama sa a murit, aceasta rămânând în grija tatălui, care ulterior s-a recăsătorit cu o femeie necredincioasă. Filofteia a continuat cu faptele bune, dându-și chiar și hainele săracilor și hrănindu-i. Din acest motiv, tatăl său și mama vitregă se mâniau și chiar o băteau uneori. Una dintre multele sarcini pe care le avea de îndeplinit era aceea de a-i duce tatălui hrană la câmp. Oamenii sărmani, știind-o milostivă, îi ieșeau în cale rugând-o să-i ajute. Copila Filofteia le dădea din mâncarea pe care trebuia să o ducă tatălui, acesta din urmă fiind nemulțumit de bucatele trimise de soție. Dându-și seama ce se întâmplă, tatăl a urmărit-o într-o zi și văzând că împarte din bucatele sale săracilor, s-a mâniat atât de tare încât a scos barda de la brâu și a aruncat-o asupra fetei. Filofteia a pierdut mult sânge, fiind lovită grav la picior și a murit la vârsta de 12 ani. Tatăl său, fiind cuprins de spaimă, a încercat să ridice trupul copilei pentru a o îngropa creștinește dar acesta s-a făcut foarte greu, nereușind nimeni să-l miște din loc. Atunci arhiepiscopul cu mulți clerici și credincioși, aducând cu ei făclii și tămâie au făcut multe rugăciuni către Dumnezeu, dar fără folos. Destul de speriați, aceștia au început să rostească numele bisericilor și mănăstirilor din diverse orașe. Când au pronunțat numele bisericii de la Curtea de Argeș cu hramul Sf. Nicolae, trupul sfintei a devenit și mai ușor decât era normal. De atunci, cinstitele moaște ale Sf. Mucenițe Filofteia – Fecioara se află la Mănăstirea Curtea de Argeș ocrotind-o și ajutându-i pe credincioșii ortodocși. Pomenirea sa se face pe data de 7 decembrie.
Nume sonore ale istoriei noastre le putem vedea zugrăvite în picturile din interior, precum Neagoe Basarab împreună cu sotia şi copii săi, Mircea cel Batran, Radu de la Afumaţi, Regele Carol I, Regina Elisabeta, ale caror morminte le regasim înauntru, alături de cel al regelui Ferdinand si al Reginei Maria, în pronaos.
La Mănăstirea Curtea de Argeş se află mormintele Regelui Carol I, al Reginei Elisabeta, al lui Ferdinand, al Mariei şi cel al lui Carol al II-lea. Este locul în care Familia Regală merge deseori să se reculeagă. A fost loc de pelerinaj şi în Primul Razboi Mondial, al soldaţiilor nemţi şi chiar al Kaiserului Wilhelm al II-lea. Deşi se aflau în război cu România, aceştia au depus flori şi s-au recules de multe ori la mormântul primului rege al românilor, Carol I, care a fost de origine germană.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu